Djerba

Despre Djerba - prezentare, informatii, poze si recomandari

Djerba, insula ce se afla amplasata la tarmul sudic al Mediteranei la 125 Km de coasta, cu o suprafata de 514 Km2, se afla intr-un mic lacas ,,Syrte'' (Golful Gabes). Are forma curbata trasand linia golfului din care face parte. Cu cele doua peninsule Jorf si Zarzis, Djerba asigura separarea Golfuletului Bougrara unde comunicarea cu largul se face prin canalul Adjim si stramtoarea Kantra, intre punctul sudic al localitatii Ras Terbella si cel al Ras el Khsim.
Situandu-se aproape de continent, Djerba a fost legata in antichitate de peninsula Zarzis prin intermediul unei sosele romane, insa astazi legatura se face printr-o sosea moderna lunga de 6 Km. La sud-vest, nu departe de faleza Jorf la 2.5 Km ce corespunde canalului Adjim care se traverseaza cu bac-ul timp de 15 minute.
Individualizarea teritoriului Djerba ca insula dateaza de 100.000 ani pe cand marea avansa pe continent depasind nivelul actual marin. Traseul tarmului asemeni si sedimentele marturie a acestui eveniment sunt inca vizibile in interiorul insulei, avand pe atunci o suprafata mult mai restransa.
Djerba este inconjurata de o serie de funduri de mare inalte, constituind o adevarata centura, ce a fost distrusa in perioada antica de catre populatiile care au vrut sa populeze insula. Aceste forme inalte sunt intrerupte de canale submarine reprezentate de canalul Adjim, uedul Kebir si uedul Sghir situate la est de marea Kantara. Aceste ueduri s-au format sub actiunea curentilor mareei. Sectorul de funduri de mare inalte, separand uedul Kebir de uedul Sghir este locul de acumulare a nisipurilor recente trasformandu-se in acest fel intr-o mica insula bine delimitata.
Coastele insulei sunt scaldate de miscarile mareei semi-diurne cu amplitudine depasind 1 m. Plajele nisipoase ce contureaza insula se intind larg pe toata coasta orientala la sud din Aghir, pana la nord la Ras Erremel, fiind ocupata cu constructii hoteliere. Pe partea vestica se afla coastele stancoase ce se intind de la est de orasul Houm Souk si in sudul insulei de la souk el Guebli la Terbella. Al treilea tip de relief este reprezentat de coastele argiloase, caracteristic unor zone situate la adapostul bratelor nisipoase ce contureaza peninsulele Guestil si Ras Erremel.
Interiorul insulei Djerba, este marcat de un relief de joasa altitudine, punctul cel mai inalt fiind in apropiere de orasul Guellala, 50 m. Solul insulei este constituit din straturi de calcare foarte util in constructii. Nisipurile fine rosiatice strajuiesc vai de mare, restul intinderilor fiind ocupate cu culturi agricole sau plantatii. Subsolul insulei Djerba este constituit din argile intercalate cu straturi de nisip si pietris la adancimi de 20-40 m, ce contin apa subterana fosila exploatata de mii de ani de catre populatia djerbiana. Spre bordura insulei gresiile calcaroase inglobeaza sectoare de apa dulce la adancime mica (5 - 6 m).

Clima
Un climat special domneste peste Djerba, ce incanta turistii prin blandetea sa, de aceea Djerbei i se mai spune ,,insula celui de-al cincilea anotimp''. Autorul francez Flaubert spune despre insula Djerba ''aerul este atat de dulce asa incat te impiedica sa mori!''.
Influenta marii joaca un rol deosebit in climatul insulei. Chiar daca este cald pe timpul verii, temperaturile nu sunt prea mari, ca in cazul celor de pe continent, iar iarna se afla de asemenea sub un climat bland. Luna cea mai calduroasa din an este august unde sunt temperaturi de 27 - 27.60 Celsius, iar luna cea mai rece este ianuarie cand sunt temperaturi de 11 - 120 C. De asemenea, harta termica anuala indica o medie de peste 150 C, fapt pentru care climatul ofera conditii prielnice dezvoltarii culturilor tropicale. Briza marii bate de la est la nord-est in timpul sezonului cald asigurand atenuarea valorilor excesive de temperatura si ofera Djerbei acest aspect de prospetime si blandete. Mai rar, cam 15 zile pe an sufla vantul Sirocco (un curent de aer uscat şi fierbinte venit dinspre Sahara).
Insula Djerba beneficiaza de un volum pluviometric de numai 200 mm anual in jumatatea nordica si usor mai mult in restul insulei. Roua aduce un plus de umiditate timp de 62 zile/an, dovada inca o data influenta maritima preponderenta in climatul insulei.

Flora si fauna
Vegetatia naturala a Djerbei este limitata ca intindere raportat la culturile pe o buna parte a spatiului djerbian. Gruparile vegetale suporta un continut ridicat de sare (plante halofile), populand mediul coastelor umede, in apropierea lagunelor. Ele se dezvolta cu precadere in adaposturile fasiilor litorale ale Ras Erremel si El Guestil si in lagune.
Astfel, in interiorul insulei Djerba gasim aloe si cactusi ce formeaza deseori garduri pentru imprejmuirea unui teren, tabia. In cursul anilor cu precipitatii mai bogate, o vegetatie erbacee anuala se dezvolta pe campiile si mai ales pe terenurile necultivate ondulate (dahra). Atle plante cum ar fi ,,gazoul'' si ,,tazia'' sunt utilizate in bucataria djerbiana, iar altele: ,,harmel'', ,,matricarie (babouneje)'' si ,,Globulaire (zriga)'' alcatuiesc plante medicinate folosite in prepararea medicamentelor.
Fauna este de asemenea rara in raport cu ariditatea climatului insa unele dintre specii au fost adaptate in acest spatiu. Sa notam prezenta ariciului, cameleonul, vulpea, specii de pasari (perdrix), pasari migratoare, unele specii veninoase (scorpion, sarpe).

O bogata istorie

Vechimea popularii insulei:

Djerba a fost populata de foarte multa vreme. Populatia de origine berbera s-a imbogatit de-a lungul istoriei cu alte populatii sosite aici in grupuri mai mici sau mai mari. Toponimia locurilor si limbajul berber inca utilizat in orasele din partea de sud a insulei, sta marturie asupra originii populatiei djerbiene. Cei peste 3000 de ani de istorie, Djerba a atras mai multe civilizatii care s-au succedat in regiunea Mediteranei, fiind deci in aceasta privinta cea mai mediterana dintre toate insulele.

Evul mediu – o perioada de framantari
Cucerirea arabo-musulmana a Djerbei dupa anul 665 d. Hr, a adus cu ea o noua religie. S-a trecut rapid de la crestinism la islamism, cu exceptia evreilor care si-au pastrat religia si specificitatea lor etnica. In perioada Evului Mediu, istoria Djerbei a fost marcata de doua evenimente majore: pe de o parte adoptarea sectei ibadite si a relatiilor sale cu puterile centrale ale Kairouanu-ului (Aghlabite), Taheret (Ibadite) si Mahdia (fatimide) si pe de alta parte rezistenta din 1135 la invaziile puterilor crestine de pe tarmul nordic al Mediteranei.

Djerba | Djerba, insula ce se afla amplasata la tarmul sudic al Mediteranei la 125 Km de coasta, cu o suprafata de 514 Km2, se afla intr-un mic lacas ,,Syrte'' (Golful Gabes). Are forma curbata trasand linia golfului din care face parte

Sursa informatiei prezentate